Pipera

pentru ca iar lucrez in Pipera... mai in cimp decit data trecuta reiau un post mai vechi care se potriveste (typo-urile sint tot de-atunci)

Friday, August 05, 2005

fara ochi, fara iesire

minunata zi. sa te trezesti cu ochii in fundul capului si primul lucru pe care sa-l faci sa fie sa calci pe proprii ochi, ma rog, pe proprii ochelari. Chestia asta te reduce la nivelul de cap cu ceva in fundul orbitelor. Ai putea foarte bine sa fii si un craniu gol, senzatia ar fi cam aceeasi. Noroc ca mama-natura nu te-a blestemat foarte rau cu dioptrii din alea de cirtita si sansele sunt mici de a te rani pentru ca ai apreciat gresit distanta pina la tramvaiul care trece pe linga tine.

Buun. Acum enter the corporation. Nah. Ai uitat ca e o zi minunata. Desi de atitea ori ne intereseaza prea putin detaliile vietii corporatiste, in momentul in care, ei bine, legitimatzia aia pe care tu si olegii tai aveti toti moace timpe sau de sociopati se decide sa nu mai deschida nimic, ei bine, pentru ca s-a de-magnetizat. Cum se de-magnetizeaza lucruri? Sunt bita la fizica.

Apropo de sociopati, hai sa ma ocup de cel mai interesant spatiu strimt inventat vreodata: metroul. Are o sigura problema: nu se uita la om deci ii lasa pe toti handicapatii sa intre. Exemplu de agresare deosebita: Mama grasa + copil galagios (ceea ce era suficient la ora respectiva, ca ochii au auzul mai fin daca sunt in fundul capului, revin mama grasa + copil galagios, amindoi parte din secta noi-ne-imbracam-in-bleu-pentru-ca-suntem-coboriti-din-copac-direct-la-obor. Doi oameni (ma rog..) care purtau pe ei 6-7 (corectez cid termin de enumerat) nuante de bleu: copilul galgios: sapca bleu 1, tricou bleu 2, pantalonahsi bleu 3, shosete albe (ty), adidashi bleu 4 (bleu 4 e standard, dar numai pentru adidasi). mama grasa: maieu/bluza bleu 5 (seamana cu bleu 3 dar se vede de la o distanta mai mare), fusta bleu 6 (e atit de grasa incit nu pot descrie bleu 6) si, bineinteles pantofi (tot de la Obor) bleu 7. Hmm, am numarat bine de la inceput. Ca sa va dati seama cit de agresat m-am simtit de catre acest cuplu, va spun ca au mers cu metroul numai o statie, dar a fost suficient cit sa vreau sa le sparg capetele.

Iesirea de la metrou e si ea foarte agresiva. Pentru ca te loveste peste ochi sistemul. Daca la Universitate este clar ca oamenii merg in directiile in care merg pentru scopuri foarte variate, la metroul Pipera TOATA LUMEA MERGE LA MUNCA. ROBOTILOR!!! Si e nasol, foarte nasol, cel putin pina la toamna icnd va incepe scoala si vor mai miji si niste seturi de craci/tzitze minore. Cel mai interesant e ca desi zona din jurul metroului Pipera este mai mult sau mai putin virana, adica cu spatii largi, toti roboteii fericiti merg in coloane, ca niste oi care au vazut la altii prima oara icnd au venit pe-aici care e drumul optim. In drumul meu de exemplu exista o mare problema cu traseul optim. Niste romani (orice calificativ ar duce la pleonasm) au facut o bordura cu grad de dificultate B+ (nu, n-am facut catarare da' am cascat gura intens de multe ori). A ocoli bordura gigant ar insemna sa mai pierzi 4 pretioase secunde din viata. Efortul de a trece peste aceea bordura nu stiu daca vi-l pot descrie. Inchipuiti-va ca e dimineata si suna telefonul si al dracu aparat dupa ce ca face in halul ala mai e si fix cu 2 centimetri mai departe de distanta maxima la care ajungi cu mina fara sa-ti se misti capul. Cam asa e si cu bordura. Gata, m-am plictisit.